Premierul Putin a semnat la Ankara la acorduri de cooperare pana l-a durut mana. Vreo 30 de acorduri de cooperare ruso-turce, numara cu uimire un ziarist de la Moscova. Cea mai mare parte a acordurilor tin de domeniul energetic. Ca e vorba de petrol sau gaze, de prospectare, depozitare sau transport, de transport din Mediterana in Marea Neagra , spre Europa Centrala , Europa de Sud au Liban, Israel sau India, ca e vorba de proiecte pe uscat sau submarine, care concureaza sau nu alte proiecte etc. etc. , toate se invartesc in jurul uneia si aceleeasi probleme: energetica. Ai zice ca Rusia si Turcia nu mai au astazi altceva de vorbit intre ele decat despre energie.Si nu numai Rusia si Turcia. Energia a devenit subiectul trendy al zilei peste tot. Energetica a devenit nervum rerum gerendarum. Cand presedintii Americii vorbesc de Irak si Iran, se gandesc si la petrol, cand vorbesc de Afganistan, sunt cu gandul si la proiecte de oleoducte sau gazoducte. Cand liderii rusi se intalnesc cu liderii chinezi sau germani nu se poate sa nu discute si despre proiecte de conducte energetice.
In secolul abia incheiat, observa un comentator de presa rus, marii lideri ai lumii aveau doi cai de bataie pe care se incaierau sau cadeau la pace: ideologia si arma nucleara. Dezbaterea despre ideologii s-a rasuflat (cel putin la nivelul oamenilor de stat) iar nuclearul ramane in atentie mai ales in doua privinte: ca incredere necesara intre detinatorii de asemenea arme si ca neproliferare. Altfel, se discuta despre alte trei probleme presante: energie, energie si energie.
Despre ce discuta, insa, (sau mai degraba nu discuta) Bucurestiul oficial cu Moscova? Pana mai ieri-alaltaieri, inainte de orice, despre Tratat si Tezaur. S-au consumat pentru asta tone de cerneala, oratorii au baut cisterne de pahare de apa si degeaba. Intr-un tarziu, s-au pus frumusel aceste dosare, ca niste ghiulele cat muntii, in bratele vanjoase si competente ale expertilor si se parea ca se va trece la treaba concreta. Pe masa (astfel debarasata de “teme istorice”) a negocierilor ar fi trebuit sa se adune alte dosare, de dorit, si ele, cat mai multe si mai consistente. Dosare cu proiecte de colaborare. Dosare care, in ce ne priveste, nu prea exista.
Din cand in cand, presa ii impinge pe oficialii de la Bucuresti sa discute cu Moscova. Rareori, mai mult intamplator, asemenea discutii chiar au loc, dar cam fara folos. Cum s-a intamplat cu ocazia ultimei iesiri peste hotare a lui Vladimir Putin ca sef al statului, la summitul NATO de la Bucuresti, cand s-a intalnit si cu omologul sau din tara gazda, Traian Basescu. A ramas ca presedintele Romaniei (care ar fi el) sa se intalneasca iar, intr-un viitor apropiat, cu presedintele Rusiei (care ar fi el). Deocamdata nu sunt semne de asa ceva. Si de ce-ar fi? Daca s-ar intalni la un asemenea nivel, ar avea ei ce sa-si vorbeasca, ce sa decida, ce sa semneze? Au cele doua parti, hai sa zic, nu 30 de documente gata de semnat, cum a fost la recenta intalnire ruso-turca, dar macar cateva dosare temeinice de cooperare bilaterala, perfectate la virgula, numai bune de semnat si parafat, la nivel de sefi de stat?
De fapt, problema se pune asa: vrem relatii bune, sau macar normale, cu Rusia, dar daca le-am avea, ce-am face cu ele?
Disponibilitate pentru dialog, din partea Rusiei, se pare ca exista. Ambasadorul la Bucuresti al Federatiei Ruse, Aleksandr Ciurilin, declara nu demult ca “Romania joaca un rol serios in Uniunea Europeana, fiind a saptea tara dupa populatie, cu o politica externa foarte activa si un potential economic foarte solid”.(O declaratie frumoasa, politicoasa, diplomatica, sa dea Dumnezeu sa si fie asa.) Si mai spunea: “Noi tratam cu foarte multa atentie Romania. Ascultam si este foarte important ceea ce se spune aici si vrem sa fim si noi ascultati aici”. (Din nou: sa dea Domnul sa fie cum declara Excelenta Sa.)
Pana una-alta insa, ma gandesc din nou la intrebarea pe care mi-o tot pun de la o vreme: care este interesul national al Romaniei? Si nu numai in ce priveste relatiile cu Rusia.
NATO si UE au fost “pohta ce-am pohtit”. Ce urmeaza?
Corneliu VLAD
http://www.inforusia.ro/
Foto: Productie proprie
No comments:
Post a Comment