PREA FERICITUL DANIEL ŞI PREA NEFERICITUL SĂU FRATE. Despre Patriarh in satul natal: „A fost ofiter de Securitate sub acoperire. E un diavol!”

Patriarhul Daniel a fost in satul natal. De ce nu s-a intalnit cu cu fratele sau.

PREA FERICITUL DANIEL ŞI PREA NEFERICITUL SĂU FRATE

de Horatiu ARDELEAN

Noul Patriarh şi-a transformat casa părintească în vilă de lux, în timp ce fratele său trăieşte într-o anexă a fostului CAP, fără apă şi curent

Miercuri, 12 septembrie, Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales pe Înalt Prea Sfinţitul Daniel, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, în scaunul de Patriarh ortodox al României (foto). La Dobreşti, satul său natal, întreaga comunitate s-a rugat şi a aşteptat cu lacrimi în ochi vestea cea bună. Undeva, la capătul satului, într-o casă dărăpănată, fără curent electric, Gheorghe Ciobotea s-a bucurat şi el, deşi nu mai vorbeşte de ani de zile cu fratele său Daniel, proaspătul patriarh.

Slujbă pentru şase oameni

"În seara alegerilor, ne-am adunat la mine vreo zece persoane. Când s-or anunţat rezultatele, am sărit în sus de bucurie. Ne-am rugat pentru el şi ne bucurăm până la Dumnezeu. Dacă nu era el, satul ăsta s-ar fi desfiinţat. Datorită lui avem asfalt şi apă", spune Gheorghe Dănilă, de 63 de ani, unul dintre puţinii locuitori ai satului Dobreşti, unde a văzut lumina zilei Preafericitul Daniel, în urmă cu 56 de ani. În dimineaţa zilei în care Colegiul Electoral Bisericesc avea să decidă cine va fi viitorul păstor al Bisericii Ortodoxe Române, cei trei călugări trimişi la Dobreşti de la Mănăstirea Sihăstria pentru a înfiinţa aici o obşte monahală s-au rugat pentru ca Dumnezeu să facă alegerea cea mai bună. "Seara, am mulţumit printr-un Te Deum pentru binefacerile primite de la Dumnezeu. Pentru că lumea nu a ştiut de slujba asta specială, la biserică au fost prezenţi doar şase oameni", povesteşte călugărul Matei , stareţul viitoarei mănăstiri.

Fosta casă părintească a fraţilor Ciobotea, denumită acum casă de oaspeţi, a fost transformată într-o vilă de lux. Terasa pavată cu marmură, la care se ajunge pe trepte pavate cu marmură, e împrejmuită cu balustrade din inox

Lux monahal

Casa părintească a Înalt Prea Sfinţiei Sale Daniel a fost donată obştii viitoarei mănăstiri Sf. Parascheva şi, după cum spune părintele Macarie (unul dintre cei trei călugări veniţi de la Sihăstria), acolo va fi casa de oaspeţi. "Casa era una dintre cele trei din sat construite din cărămidă. Noi am renovat-o complet, iar acum este gata să primească oaspeţi", spune călugărul Matei. În contrast cu restul aşezării, fosta casă părintească a patriarhului Daniel nu mai aduce cu ce a fost înainte ci, mai degrabă, cu o vilă de lux amenajată după ultimele tendinţe, cu materiale şi finisaje de cea mai bună calitate, balustrade interioare şi exterioare din inox. Pe pereţi sunt expuse icoane şi tablouri care îl înfăţişează pe Preafericitul Daniel în diverse ipostaze, de student, profesor şi mitropolit. Pe terasa de la parter, mărginită şi ea de balustrade de inox, se ajunge pe nişte trepte de marmură.

Erau consideraţi chiaburi

Tătăl patriarhului, Alexie Ciobotea, a fost învăţătorul satului iar mama, Stela, casnică. Cei doi au avut trei copii, doi băieţi (Gheorghe şi Daniel) şi o fată. "Au avut 30 de hectare de pământ şi erau consideraţi chiaburi. Mama pierduse doi fraţi în al doilea război mondial şi, în amintirea celor căzuţi, a ridicat în sat un monument închinat eroilor", îşi aminteşte Gheorghe Dănilă, care a copilărit şi a mers la şcoală împreună cu Preafericitul Daniel. "Când au venit comuniştii, le-au luat tot ce au avut.

De mic se voia preot

Bătrânul îşi aminteşte de patriarh ca de un om foarte glumeţ, mereu bine dispus. "De mic, dacă îl întrebai ce vrea să se facă atunci când o să fie mare, spunea că vrea să fie preot. Până şi fetelor de la şcoală le spunea că le spovedeşte şi le cuminecă. Îmi amintesc că lua măsaiul de pe catedră şi apoi cânta <>. Încă înainte de a merge la şcoală, ştia deja să scrie şi să citească", spune Dănilă. După şcoala generală, Daniel Ciobotea a plecat la Sibiu pentru a urma cursurile facultăţii de teologie. "Atunci s-a rupt de sat. Venea acasă mai rar, o dată la două-trei săptămâni. Când s-a prins de cele înalte, nu l-am mai văzut vreo 15 ani", spune Dănilă.

Din nou acasă

Când s-a întors la Dobreşti, ÎPS Daniel era mitropolit al Moldovei. În 2002, cel mai important fiu al satului primea titlul de cetăţean de onoare, distincţie care i-a fost înmânată chiar de către fratele său, Gheorghe Ciobotea. "Atunci a stabilit şi locul unde se va face mănăstirea. A mai fost în vizită de mai multe ori, dar tot pe fugă, câte două-trei ore. În 23 octombrie 2005, în ziua când s-a sfinţit locul unde se va face mănăstirea, la noi în sat au fost peste 2.000 de oameni. De când e satul nu am avut atâţia vizitatori şi oameni înalţi într-o singură zi!", exclamă Dănilă. Pe uliţă se apropie încet Viorica Busuioc şi Aurelia Gaşpar, femei în vârstă de peste 70 de ani. "Aşa am avut un stres şi un greomânt până s-a anunţat că Daniel al nost' are să fie patriarh... O fost bucurie aşa de mare, că am şi plâns! Cum să nu plâng, când de fiecare dată când venea acasă şi ne vedea, pe fiecare ne-a cunoscut şi ne-a întrebat de sănătate. Noi nu putem mulţumi lui Dumnezeu cât ne-o ajutat!", spune Aurelia Gaşpar.

Fratele Gheorghe

La capătul celălalt al Dobreştiului, aproape de ieşirea din sat, fratele patriarhului, Gheorghe Ciobotea, trăieşte cu soţia şi unul dintre copii într-o anexă a fostului CAP (foto). Practic, într-o singură încăpere, în care au fost înghesuite patru paturi şi foarte puţină mobilă, sărăcăcioasă. Nu au curent electric şi nici apă. Gheorghe, care o viaţă întreagă a fost tractorist la SMT-ul din Bethausen, nu vorbeşte cu fratele său de câţiva ani. De-a lungul timpului s-au certat de mai multe ori din cauza unui petic de pământ. "Am trăit foarte greu", spune Florica, soţia lui Gheorghe, adăugând: "Acum nu-i acasă, e dus cu oile pe vale".

Sărac lipit

Nevasta lui Gheorghe (foto) susţine că soţul ei nu s-a înţeles cu fraţii (cu Daniel şi cu sora sa) la împărţirea averii. "Dan (actualul patriarh - n.r.) i-a propus să renunţe la partea lui din casa părintească (care fusese moştenită de cei trei fraţi), pentru ca aceasta să fie donată mănăstirii. La schimb, s-au înţeles ca Gheorghe să primească şase hectare din cele 26 moştenite de la părinţi, dar să fie vorba de pământul aflat împrejurul anexei fostului CAP, în care locuim acum. Ghiţă a fost de acord să renunţe la partea sa din casa părintească şi la restul pământului dar, când să semneze actele la notariat, la Lugoj, s-a răzgândit, pentru că, atunci când o citit, a înţeles că ar fi trebuit să renunţe la toată averea şi să rămână fără nimic. Aşa că nu a semnat. Casa părintească s-o dat până la urmă mănăstirii, iar Ghiţă s-o supărat şi de atunci nu mai vorbeşte cu Dan", spune Florica. Femeia e convinsă că, dacă soţul ei ar fi semnat acele acte, ar fi rămas şi fără casă, şi fără pământ.

Fraţii nu-şi vorbesc

"Ghiţă are o pensie de patru milioane. Am venit aici, într-o ruină de casă, dar cu ce să o reparăm, că noi de-abia putem trăi. Din 2004 nu am mai vorbit cu Dan, chiar dacă a mai fost pe aici. Noi nu ni-s contra lui. Nu ne trebuie nimic de la el. O zis Ghiţă "că mie mi-o trebuit dragostea şi preţuirea lui. Atâta măcar, dacă nu o putut să mă ajute cu nimic". Uitaţi-vă, că nu avem nici curent la casă! Eu nu am de ce să mă ascund!", spune Florica (foto). Femeia spune că fostul mitropolit "nu o venit să-i dea copilului meu un milion de lei când era la colegiu, ca să-şi cumpere o pereche de pantofi. Am păzit oile ca să-l ţin la şcoală!".

A aflat de la radio

Gheorghe Ciobotea (foto) a aflat de la radio că fratele său a ajuns patriarh, spune cumnata lui Daniel: "Ne-am bucurat când am auzit că o ajuns patriarh. Ghiţă o aflat vestea la radio, că îl ţine cu el când merge cu oile şi noi nu avem televizor. Cu toate că a ajuns om aşa mare, noi niciodată nu i-am cerut ajutor. Dacă el, din bunătatea lui şi din sufletul lui, nu vrea să ne ajute, atunci nu avem nevoie. Trăim cum putem. Mâncăm brânză, mâncăm fasole şi tăiem porcu'. Ăsta-i traiu nost'...".
Satul noului patriarh este situat la 80 de kilometri de Timişoara. Deşi din comuna Bara, de care aparţine, drumul este destul de greu, pietruit, în Dobreşti, uliţa satului este asfaltată. Lipseşte doar iluminatul electric stradal, întrerupt de RENEL din luna aprilie 2007 din cauza datoriilor acumulate. În seara când ÎPS Daniel a fost numit Patriarh, satul Dobreşti a primit din nou curent electric

40 DE SUFLETE. Satul Dobreşti, aparţinând de comuna Bara, se află la o distanţă de 80 de kilometri de Timişoara. Prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1477. Înscrisuri se mai păstrează însă doar după anul 1.800. Dobreştiul a avut 126 numere de casă, care adăposteau 560 de familii. După colectivizare, oamenii au plecat din sat, iar astăzi mai sunt aici doar 40 de suflete.

De pe terasa în marmură şi inox a vilei de lux în care a fost transformată fosta casă părintească a patriarhului se vede, ciuntită, crucea de pe turla bisericii din apropiere. Pentru restaurarea sau înlocuirea acesteia nu s-au mai găsit bani dar pentru baia lui Daniel, da

BISERICĂ MONUMENT. În Dobreşti au fost ridicate două biserici: una ortodoxă, alta greco-catolică. Biserica ortodoxă, zidită în anul 1852, este singura care a supravieţuit, celălalt lăcaş ajungând o ruină. Toate icoanele cultului greco-catolic au ajuns pe vremea comuniştilor în biserica ortodoxă, declarată, de curând, monument istoric. În anul 2003, ÎPS Daniel a donat bisericii veşmântul cu care au fost înfăşurate moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva (14 aprilie 2003). De atunci, veşmintele sunt păstrate într-o raclă lângă altar.

PROFIL DE PATRIARH. Patriarhul ales al Bisericii Ortodoxe Române, Daniel Ciobotea, s-a născut în satul Dobreşti, comuna Bara, din judeţul Timiş, la data de 22 iulie 1951. Absolvent al Institutului Teologic Universitar Ortodox din Sibiu şi doctorand al Institutului Teologic din Bucureşti (sub îndrumarea părintelui Dumitru Stăniloaie), îşi continuă studiile în străinătate, doi ani la Facultatea de Teologie Protestantă la Universitatea de Ştiinţe Umane din Strasbourg (Franţa) şi doi ani la Universitatea "Albert Ludwig" din Freiburg, Facultatea de Teologie Catolică din Germania. La 15 iunie 1979, îşi susţine teza de doctorat la Strasbourg. Timp de opt ani, între 1980 şi 1988, este profesor la Institutul Ecumenic din Bossey, Elveţia. În anul 1987 îmbracă haina monahală la Mănăstirea Sihăstria, din judeţul Neamţ, avându-l ca naş de călugărie pe Arhimandritul Ilie Cleopa. După alegerea sa ca mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, Preafericitul Daniel a înfiinţat peste 300 de parohii, 40 de mănăstiri şi schituri şi a iniţiat construirea a peste 250 de biserici noi. Înscăunarea ÎPS Daniel ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, va fi oficiată duminică, 30 septembrie, de la ora 10.30, în Catedrala Patriarhală din Bucureşti.

SPIRIT ÎNTREPRINZĂTOR. În calitate de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, ÎPS Daniel a binecuvântat înfiinţarea mai multor biserici şi a iniţiat reţeaua radio Trinitas, care numără 26 de posturi. Pe adresa de internet a Radio Trinitas (www.trinitas.ro) apar informaţii despre tipografia proprie, editura cu tematică religioasă şi un magazin virtual din care se pot achiziţiona obiecte de cult, veşminte, podoabe, icoane, obiecte de artă bisericească şi consumabile (tămâie, mir, fitil sau cărbune). În curând îşi va începe emisia şi primul post de televiziune din România cu tematică religioasă.

Fosta casă părintească a fraţilor Ciobotea, denumită acum casă de oaspeţi, a fost transformată într-o vilă de lux. Terasa pavată cu marmură, la care se ajunge pe trepte pavate cu marmură, e împrejmuită cu balustrade din inox

În casa de oaspeţi ridicată pe amplasamentul vechii case părinteşti, pereţii au fost împodobiţi cu icoane şi cu tablouri de familie aparţinând ÎPS Daniel

Holul ultraluxos de la intrare conduce spre sala de mese şi spre bucătăria dotată cu aparatură de ultimă generaţie

La etajul casei de oaspeţi a mănăstirii au fost amenajate două dormitoare

Baia ca dintr-o pensiune de cinci margarete amenajată de Daniel Ciobotea contrastează puternic cu faptul că, la celălalt capăt al satului, Gheorghe Ciobotea, fratele patriarhului, n-are apă curentă

Departe de fosta casă părintească transformată în vilă de lux, la celălalt capăt al satului, într-o anexă a fostului CAP, care stă să se dărâme, locuieşte Gheorghe Ciobotea împreună cu familia sa

www.Banateanul.ro

REMEMBER - EVZ: Secretul lui Daniel: fratele cel mare

Luni, 06 August 2007

In numai doi ani si jumatate de cand a fost tuns intru calugarie, Dan Ilie Ciobotea a ajuns numarul doi in ierarhia Bisericii Ortodoxe Romane.

Ierarhul cu cele mai mari sanse sa-i urmeze in scaun fostului Patriarh Teoctist a avut una dintre cele mai rapide ascensiuni din istoria Bisericii Ortodoxe Romane.
Inalt Prea Sfintitul Daniel, pe numele sau de mirean Dan Ilie Ciobotea, a fost ridicat in 1990 de la rangul de consilier patriarhal la cel de episcop vicar, pentru ca dupa numai cateva luni sa devina Mitropolit al Moldovei si Bucovinei.
Ce il recomanda pentru o pozitie atat de inalta in momentul in care nu implinise nici 40 de ani? Absolvent al Institutului Teologic din Sibiu in 1974, in plina dictatura ceausista, Dan Ilie Ciobotea a reusit sa-si continue studiile in strainatate, la universitati din Franta si Germania.
Mai mult, incepand din 1980, a activat ca lector la Institutul Ecumenic de la Bossey (Elvetia), unde a fost si director adjunct intre 1986 si 1988.
In aceeasi perioada, in care putini romani visau sa intre macar in posesia unui pasaport, a participat la numeroase intruniri religioase in Europa si SUA.
De aici si speculatiile privind relatiile sale apropiate cu Securitatea, care se infiltrase in Biserica Ortodoxa Romana la toate nivelurile, de la elevii de seminar pana la prelati.

Din blugi la vesminte arhieresti

Dan Ilie Ciobotea a intrat in casta monahala in august 1987, ceremonia de tundere fiind oficiata la Manastirea Sihastria de catre parintele arhimandrit Ilie Cleopa.
Dupa numai un an, intors in tara, proaspatul calugar Daniel a fost promovat in structura Patriarhiei, pe functia de consilier si director al sectorului „Teologie Contemporana si Dialog Ecumenic”.
De la blugii cu care era imbracat pe vremea cand activa in Elvetia a ajuns in scurt timp sa poarte vesmintele celor mai inalte ranguri arhieresti.
Astfel, in martie 1990 a fost numit episcop vicar al Arhiepiscopiei Timisoarei, cu titlul Lugojanul. Pentru ca, in iulie acelasi an, sa fie inscaunat ca Arhiepiscop al Iasilor si Mitropolit al Moldovei si Bucovinei, a doua pozitie dupa cea de Patriarh.

A cerut retragerea lui Teoctist

In ianuarie 1990, preacucernicul protosinghel Daniel devenise presedintele Grupului de Reflectie pentru Innoirea Bisericii, care milita intre altele pentru inlaturarea Prea Fericitului Teoctist.
Alti membri ai miscarii erau profesorul Dumitru Staniloae si preotul Constantin Galeriu, precum si actualul Mitropolit al Clujului, Bartolomeu Anania.
Ceea ce nu l-a impiedicat insa pe fostul Patriarh sa-i promoveze pe o parte dintre cei care ii cereau retragerea din fruntea Bisericii Ortodoxe Romane.
La vremea respectiva, decizia Prea Fericitului Teoctist de a-l promova pe Daniel ca Mitropolit al Moldovei si Bucovinei a fost considerata surprinzatoare.
Unii au interpretat alegerea facuta in defavoarea unor prelati puternici ca IPS Antonie Plamadeala al Ardealului, IPS Nicolae Corneanu al Banatului sau IPS Nestor Vornicescu al Olteniei drept o dorinta de a evita scandalurile legate de colaborarea cu vechiul regim.
Altii au vazut in tanarul ierarh Daniel, care activase in strainatate alaturi de reprezentanti ai altor biserici crestine, un adept al ecumenismului si al aripii reformatoare. Anumite voci au acreditat ideea ca prin aceasta promovare s-ar fi incercat spargerea miscarii care il contesta pe Patriarh.

Abilitati de manager

Cert este ca, in cei 17 ani de cand se afla in fruntea Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, IPS Daniel s-a dovedit un bun manager, reusind sa transforme institutia intr-o adevarata fabrica de bani. Principala ei putere financiara se bazeaza pe numeroasele proprietati imobiliare redobandite dupa 1990.
Astfel, Mitropolia Moldovei si Bucovinei a obtinut din revendicari in jur de 5.000 de hectare de teren agricol, initial arondate, dar apoi administrate de o firma proprie, Terra Crucis. In prezent, sunt pe rol alte cateva zeci de procese pentru retrocedarea unor bunuri care i-au apartinut inainte de regimul comunist.
In 1990, Mitropolia Moldovei si Bucovinei a primit sase vile in statiunea Durau, dar si sala polivalenta neterminata din patrimoniul fostului Oficiu Judetean de Turism Neamt. Trei ani mai tarziu, a cumparat Hotelul Cascada, devenit ulterior Pelerinul, proprietate a SC Durau SA.
Intregul complex se numeste Centrul Cultural Pastoral „Sf. Daniil Sihastrul” si ofera, contra cost, cazare si loc pentru conferinte.
Tot in domeniul turismului, Mitropolia Moldovei si Bucovinei detine Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva” si un hotel in cadrul Institutului Ecumenic „Sf. Nicolae” din Iasi.
De asemenea, are cinci brutarii, sase cantine sociale si complexul Albina, o fabrica de lumanari si tamaie. Institutia dispune si de un sistem privat de sanatate: centrul medical Providenta si patru cabinete stomatologice la Dorohoi, Sihastria, Razboieni si Iasi.
O alta initiativa, in ton cu vremurile, e un site de shopping on-line, magazinvirtual.trinitas.ro, unde pot fi comandate carti, CD-uri, casete audio, icoane, vesminte bisericesti sau suveniruri.

SFANTA COMUNICARE

„Mogul” al presei religioase din Romania

Sub patronajul IPS Daniel, Mitropolia Moldovei si Bucovinei si-a infiintat si un trust media. In anii ‘90 au fost deschise mici tipografii la Iasi si Manastirea Neamtului. Cele mai multe dintre materialele tiparite aici au caracter religios si sunt scoase la vanzare prin biserici sau prin punctele proprii de distributie.
Din 1998 a inceput sa emita Radio Trinitas, care detine acum nu mai putin de 24 de licente in toata tara. In 2005 a luat fiinta si cotidianul „Lumina”, editat de SC Golia SA. Un proiect recent este infiintarea televiziunii Trinitas, care va emite din acest an.
Din pozitia de pastor al unui trust media, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei a adoptat o atitudine de respingere totala fata de restul presei. Practic, niciun ziarist nu-l poate contacta nici daca asteapta cateva saptamani.
De aceeasi lipsa de transparenta s-a lovit si EVZ - Editia de Moldova atunci cand a realizat campania „Cei mai puternici ieseni”. Clasat pe primul loc in top, IPS Daniel a refuzat sa acorde orice declaratie ziarului nostru. Dupa repetarea cererii, purtatorul de cuvant al Mitropoliei a raspuns ca includerea unui ierarh in acest clasament ar fi „inoportuna”.

NUNTA

L-a cununat in Italia pe regele mallurilor

Ultima controversa legata de IPS Daniel e recenta sa participare, pe 6 iulie 2007, la nunta multimilionarului iesean Iulian Dascalu, poreclit „regele mallurilor”. Ceremonia, desfasurata intr-o localitate din regiunea italiana Pistoia-Toscana, a fost oficiata de Mitropolit, adus de la Iasi impreuna cu un sobor de preoti, cu o cursa charter.
Printre invitati s-au numarat deputatul liberal Relu Fenechiu, omul de afaceri Viorel Roman (sponsor al Mitropoliei si membru in Adunarea Nationala Bisericeasca, pozitie din care il va vota pe viitorul Patriarh) si colonelul Gheorghe Atudoroaie, condamnat in „lotul Timisoara” pentru crimele Revolutiei.
La inceputul anului, IPS Daniel a semnat in ziarul Mitropoliei un articol in care lauda controversatul proiect Palas pe care Dascalu vrea sa-l realizeze la Iasi. E vorba despre o asociere intre Consiliul Local si Iulius Group, prin care investitorul privat a primit 12 hectare in centrul istoric al orasului pentru a construi un ansamblu imobiliar.

Stenograme - A ajutat PSD

IPS Daniel e pomenit intr-una dintre celebrele stenograme ale sedintelor PSD din 2004. E vorba despre un schimb de replici intre senatorul Ion Solcanu si premierul Adrian Nastase.

Ion Solcanu: „As vrea sa subliniez rolul foarte mare al Bisericii in referendum. Ne-a ajutat. Cel putin la Iasi, ce au facut Mitropolitul Daniel si Patriarhul Greciei in timpul slujbei, in fata a zeci de mii de oameni, e impresionant. Iar ieri am avut o sfintire de biserica de o ora si jumatate cu domnul Valer Dorneanu, iarasi Mitropolitul a facut un apel. S-a comportat extraordinar si cred ca e bine sa gasiti dv. timpul potrivit sa le multumiti individual”.

Tinerete

Canta popeste infasurat in cearsafuri

Potrivit „Ziarului de Iasi”, care a publicat in urma cu cinci ani un amplu reportaj despre „Viata nestiuta a Mitropolitului Daniel”, mama actualului ierarh, Steluta Ciobotea, si-a dorit ca el sa devina preot.
Reporterul il citeaza pe invatatorul Ioan Capraru, care povesteste ca Danut se invoia de la ore ca sa mearga la biserica si ii placea sa traga clopotele sambata seara pentru a anunta slujba de a doua zi. Un fost coleg de clasa din timpul liceului, absolvit la Lugoj, Sofronie Muresan, azi profesor, isi aminteste ca Daniel „mergea des la biserica” si „cunostea fragmente intregi din slujba”. El mai spune ca l-a surprins chiar in camera de internat infasurat in cearsafuri si cantand popeste.
Tanarul nu ducea lipsa de pretendente. „Erau cateva colege care se si vedeau prietenele si sotiile lui. Glumind, el le zicea: „Piei, Satana!”„, isi aminteste Sofronie Muresan. Viitorul calugar isi alesese insa calea cu mult inainte de a fi tuns in monahism in 1987. Odata ridicat in rangul de Mitropolit, nici macar rudele nu-i mai spun pe nume, ci „Inaltul”.
Dupa aparitia unuia dintre putinele articole din presa locala referitoare la biografia sa, in 2002, IPS Daniel a amenintat cu represalii conducerea „Ziarului de Iasi”. Furia ierarhului a fost declansata de faptul ca reportajul, scris pe baza confesiunilor facute de sora Florica Visan si fratele Ghita Ciobotea, era ilustrat cu fotografii inedite din tineretea sa.

Carte de vizita IPS Daniel

Numele: Dan Ilie Ciobotea

Data nasterii: 22 iulie 1951

Locul nasterii: satul Dobresti, comuna Bara (Timis)

Studii: Institutul Teologic Universitar din Sibiu (‘74), doctorat la lnstitutul Teologic Universitar din Bucuresti (‘76), Facultatea de Teologie Protestanta din Strasbourg (‘78), Facultatea de Teologie Romano-Catolica din Freiburg im Breisgau (‘80), doctorat la Strasbourg (‘79)

MITROPOLITUL, ACUZAT DE FRATELE SAU

„A fost ofiter de Securitate sub acoperire. E un diavol!”

Nu toti cei din familia IPS Daniel il vad cu ochi buni pe cel care ar putea deveni urmatorul Patriarh. Gheorghe Ciobotea, zis Ghita, are 61 de ani si este fratele mai mare al actualului Mitropolit al Moldovei si Bucovinei.
Este un om simplu, fost tractorist si traieste intr-o saracie lucie, impreuna cu familia, in satul Dobresti, din judetul Timis. Este certat de mai multi ani cu inaltul ierarh, pe care il ocaraste cum ii vine la gura.

Certati de la mostenire

Ghita Ciobotea povesteste ca, acum 24 de ani, a fost dat afara de propriul frate din casa pe care o cumparase. In 2000 a acceptat sa renunte in favoarea lui si la partea ce i se cuvenea din gospodaria parinteasca. In plus, sustine ca, in 2004, IPS Daniel s-a intabulat prin fals pe tot terenul mostenit de la bunici.
Cei doi frati si sora lor, Florica, au mostenit o casa la intrarea in Dobresti, comuna Bara, precum si 24,69 hectare, din care 21 de teren agricol si restul de padure. Pamantul apartinuse bunicii, care l-a primit cadou de la o boieroaica pe care a servit-o ani la rand, la conac.

Traieste in mizerie

Acum, Ghita Ciobotea imparte cu nevasta (foto) si cu unul dintre baieti o camera mica, mobilata cu paturi de spital, din fostul sediu al CAP. Este ultima cladire din Dobresti, pe care barbatul a cumparat-o in 1991 cu mare greutate.
Imaginea contrasteaza cu casa parinteasca, prima de la celalalt capat al satului, zugravita in alb, cu termopane si antena parabolica. Imobilul apartine Mitropolitului, care vine aici sa se reculeaga cateva zile in fiecare vara.
In schimb, asa-zisa locuinta a lui Ghita Ciobotea nu are nici curent electric. Desi cand s-a cununat era cel mai bogat flacau, iar aleasa lui i-a adus zestre o Dacie nou-nouta, acum se descurca greu.
Muncesc de dimineata pana seara, ingrijind o vaca si vreo 200 de oi. Din vanzarea branzei abia reusesc sa-si cumpere d-ale gurii. La haine nu se mai gandesc de mult si umbla cu incaltari ieftine, din guma.

Sustine ca l-a tinut in scoala

Pe 29 martie 2007, Ghita Ciobotea a facut plangere penala impotriva fratelui Mitropolit. L-a reclamat pentru ca, sustine el, s-a intabulat in fals in Cartea Funciara, ca unic proprietar al pamantului mostenit de la bunici.
„S-a purtat foarte murdar cu mine. A luat tot, toata averea parinteasca. Fratele meu, Mitropolitul, a facut acte in 2004 cu primarul din Bara si mi-a luat tot. El e omul lui Satana, nu e om al Bisericii! A fost ofiter de Securitate sub acoperire. Sa stie lumea cine-i, sa-l vada. Eu am lucrat flamand si rupt pentru ca sa-l tin la scoli, iar el ma scoate-n strada. E un diavol!”, spune, cu naduf, Ghita Ciobotea.
Acesta povesteste ca, dupa ce tatal lor i-a abandonat, a muncit din greu timp de 12 ani ca sa-si intretina familia. Fratelui mai mic i-a platit si meditatiile, cu 30 de lei ora, ca sa poata da admitere la Teologie. Iar pana cand a terminat facultatea, l-a tinut pe banii lui in scoala si la internat.
„Lucram pe tractor, am fost tractoristul satului. Si puscarie am facut pentru fratele meu, om al bisericii, si pentru sora noastra. Ca i-am iubit. Am facut un an de puscarie, in 1975, ca nu s-a ajuns cu bani atunci, si-am furat. Tot ca sa le dau lor!”, isi aminteste Ghita Ciobotea.

„Au facut fals la un notar”

In 1998, cei trei au depus acte pentru a primi inapoi terenurile mostenite de la bunica lor si care fusesera confiscate de comunisti.
„Dupa ce ni s-a aprobat pamantul, au venit el cu sora-mea si cu primarul din Bara si au facut fals in acte la un notar. Eu n-am semnat ca sunt de acord sa-mi dau pamantul, partea mea, ca, daca o faceam, nu mai eram aici. Dar el tot s-a intabulat stapan pe tot pamantul. Asta s-a intamplat in 2004. De atunci am fost de doua ori la DNA si ei m-au trimis la Parchet, la Lugoj, sa-i fac plangere penala. Pentru ca la Legea 18 am primit titlu de proprietate pe 9 hectare de teren si unul de padure, iar fratele meu, Mitropolitul, s-a intabulat prin fals si pe pamantul meu”, a mai spus Ghita Ciobotea.

„M-a scos afara din casa de la Lugoj”

Fratele ierarhului mai sustine ca acesta l-ar fi scos afara si din propria locuinta.

„In 1973 am cumparat o casa in Lugoj. I-am pus pe contract si pe fratele meu, si pe sora noastra, ca sa-si poata face buletine de oras. La urma, in ‘83, fratele meu, Mitropolitul, m-a scos afara din casa de la Lugoj, cu doi copii mici. Unul avea 3 ani, si celalalt, 7. Am iesit pe iarba verde fara sa ne lase macar sa ne luam lucrurile. Noroc cu primarul de atunci din Lugoj, care mi-a dat in ziua aceea un apartament intr-un bloc neterminat. Am dormit nopti la rand cu pruncii pe beton, pe o suba”, se vaita Ghita Ciobotea.
Omul mai spune ca s-a certat apoi cu fratele Mitropolit. „De atunci, din ‘83 pana in 2000, n-am mai vorbit cu el. In 2000 a venit la mine sa-i dau partea din casa parinteasca, pentru ca vrea sa faca manastire. I-am dat-o. Nimic n-am luat de la el, ca sa vina in 2004 si sa imi ia aici tot”, ne-a mai declarat Ghita Ciobotea.
In prezent, dupa ce s-a improprietarit cu tot pamantul mostenit de la bunica, IPS Daniel a intrat si in posesia terenului pe care se gaseste fostul sediu al CAP, unde locuieste fratele sau mai sarac. Din clipa in clipa, acesta se asteapta ca Mitropolitul sa-l scoata afara si de aici sau sa-i ceara o chirie pe care nu si-o poate permite.

De negasit

IPS Daniel nu a putut fi contactat pentru a-si spune parerea in legatura cu acuzatiile pe care i le aduce propriul frate. Reporterii EVZ au sunat si ieri dupa-amiaza pe toate numerele de centrala ale Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, dar fara niciun rezultat.

Preotul Constantin Sturzu, purtator de cuvant al institutiei, nu a raspuns nici el la mobil, asa cum nu a facut-o nici omologul sau de la Patriarhia Romana, Constantin Stoica. (Georgeta Petrovici)
Foto: Adrian PÎCLIŞAN (c) Banateanul si EvZ - portretul fratelui Patriarhului